O nouă depreciere a leului față de euro a fost înregistrată miercuri, 6 mai, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Cursul de referință stabilit de Banca Națională a României a ajuns la 5,2688 lei pentru un euro, marcând o tendință de slăbire a monedei naționale.
De la începutul săptămânii, leul a pierdut teren în fața principalelor valute, fiind influențat de criza politică și instabilitatea guvernamentală. Marți, 5 mai, cursul euro a fost cotat la 5,2180 lei, în creștere cu 1,82 bani față de ziua precedentă, atingând un nou maxim istoric stabilit de BNR.
Citește și: Șeful Consiliului Fiscal avertizează asupra prudenței în indexarea pensiilor în 2027
Pe lângă euro, leul s-a depreciat și în raport cu dolarul american, care a fost cotat la 4,4644 lei, în creștere cu 2,68 bani (+0,60%) față de luni, când cursul era de 4,4376 lei. În același timp, francul elvețian a crescut la 5,6974 lei, în urcare cu 3,04 bani (+0,54%), comparativ cu cotația anterioară de 5,6670 lei.
Impactul crizei politice asupra cursului de schimb
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă” și trei voturi anulate. Această schimbare politică a generat incertitudine pe piețele financiare, accentuând deprecierea leului.
- Deprecierea leului a fost accentuată de criza politică și instabilitatea guvernamentală
- BNR a fost solicitată să intervină pentru stabilizarea cursului
- Creșterea dobânzilor ar putea fi soluția de avarie pentru a tempera deprecierea
- Deprecierea afectează costurile importurilor, de la combustibil la electronice
- Riscul de recesiune crește pe fondul creșterii dobânzilor și a costurilor de finanțare
Reacțiile economice și perspectivele viitoare
Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că deprecierea istorică a leului s-ar putea intensifica, iar deciziile BNR vor fi cruciale în următoarele zile. El sugerează că o creștere a dobânzilor ar putea fi necesară pentru a stabiliza cursul, însă aceasta ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare și la o recesiune economică.
Potrivit lui Negrescu, BNR se află în fața unei alegeri dificile între riscul hiperinflației și recesiune. În condițiile în care moneda națională continuă să piardă teren, impactul asupra economiei și asupra populației va fi resimțit în prețurile de consum și în costurile de trai.
Reacțiile oficiale rămân prudente, iar piețele financiare așteaptă decizii clare din partea BNR pentru a evita o criză economică mai profundă. În timp ce criza politică se adâncește, stabilitatea cursului de schimb devine o prioritate pentru autorități.