Ministerul Finanțelor a anunțat luni că economia României a intrat într-o etapă de stabilizare și reechilibrare macroeconomică, pe fondul reducerii deficitului bugetar, temperării dezechilibrelor externe și revenirii investițiilor străine.
Potrivit reprezentanților ministerului, datele arată că România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024-2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe și revenirea încrederii investitorilor.
Citește și: Șeful Consiliului Fiscal avertizează asupra prudenței în indexarea pensiilor în 2027
Dezvoltarea echilibrului extern și semne de revenire economică
Analiza evoluțiilor din 2025 indică o schimbare importantă de tendință în ceea ce privește echilibrul extern al economiei. Deficitul de cont curent - un indicator esențial, care arată diferența dintre cât produce și cât consumă economia - a continuat să crească, însă într-un ritm semnificativ mai redus.
- În 2024, deficitul de cont curent a crescut cu 34,4%
- În 2025, această creștere s-a limitat la 3,4%
- Deficitul comercial de bunuri a scăzut cu 1,4% în 2025
- În anul precedent, deteriorarea a fost de aproape 14%
Reprezentanții ministerului afirmă că aceste cifre sunt semne clare de reechilibrare, după o perioadă în care importurile au crescut mult mai rapid decât exporturile. „Aceste corecții sunt direct corelate cu procesul de consolidare fiscal-bugetară și de moderare a consumului intern”, au transmis oficialii într-un comunicat.
Revenirea investițiilor străine și impactul asupra economiei
Un indicator cheie al îmbunătățirii percepției asupra economiei românești este revenirea investițiilor străine directe. După scăderi succesive de 36% în 2023 și 17% în 2024, fluxurile de investiții au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro.
Această evoluție reflectă încrederea crescută a investitorilor în direcția de stabilizare macroeconomică, susținută de consolidarea fiscală și reducerea riscurilor privind sustenabilitatea deficitului. Menținerea investițiilor publice și europene la un nivel ridicat contribuie la această tendință pozitivă.
Indicatorii-cheie precum deficitul de cont curent, deficitul comercial și nivelul investițiilor străine indică o economie care începe să consume mai aproape de cât produce, depinde mai puțin de finanțarea externă și recâștigă încrederea investitorilor internaționali.
Reajustarea se face fără o comprimare severă a economiei și fără oprirea investițiilor, modelul de creștere mutându-se de la consumul alimentat de deficit către investiții, producție și absorbția fondurilor europene — o schimbare esențială pentru o corecție sustenabilă, au mai transmis oficialii.
Corecția cheltuielilor publice și reforme pentru un stat eficient
După o perioadă de creștere accelerată a cheltuielilor permanente, anul 2026 marchează un moment de inflexiune. Pentru prima dată, se înregistrează o corecție nominală a cheltuielilor de personal și o stabilizare a ritmului de creștere a cheltuielilor rigide ale statului.
Această ajustare este esențială pentru refacerea echilibrelor bugetare, reducerea presiunii asupra deficitului și utilizarea mai responsabilă a resurselor publice. Reforma administrației publice rămâne o prioritate, cu obiectivul de a construi un stat mai eficient, mai suplu și mai capabil să ofere servicii publice de calitate.
Astfel, România își propune să stabilizeze economia, să reducă dependența de finanțarea externă și să asigure un mediu favorabil pentru investiții și dezvoltare durabilă, în condițiile unei politici fiscale prudente și a reformelor structurale.