Sursă: Ziarulunirea.ro
Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, conform datelor Eurostat publicate pe 21 iulie 2026. Această situație impune noi restricții asupra cheltuielilor statului, obligând Guvernul să evite majorarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială.
Citește și: Apa CTTA a început lucrările de reabilitare a rețelei de apă din Ocna Mureș
Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 prevede un mecanism de intervenție în funcție de nivelul datoriei publice. Pragurile stabilite sunt de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. Odată ce datoria a depășit 60%, cadrul legal impune menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare.
Ce restricții sunt impuse după depășirea pragului de 60%?
Conform legii, dacă datoria publică se menține peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care să conducă la majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor cu asistența socială. Aceste măsuri trebuie să fie aprobate printr-un act normativ cu putere de lege în termen de șase luni de la constatarea depășirii pragului.
- Ministerul Finanțelor a adoptat măsuri fiscale semnificative în 2025.
- Aceste măsuri includ consolidarea fiscală și îmbunătățirea disciplinei bugetare.
- România trebuie să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB.
Planul bugetar-structural național
Informarea transmisă Guvernului face referire la Regulamentul UE 2024/1263, care stipulează că, pentru statele membre cu datorie publică de peste 60% din PIB, Comisia Europeană va transmite o traiectorie de referință pentru evoluția cheltuielilor nete. Aceasta trebuie să asigure o traiectorie descendentă a datoriei publice și menținerea deficitului sub 3% din PIB.
Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României, evaluat și aprobat de Comisia Europeană, urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, stabilind măsuri fiscale și reforme necesare pentru perioada de ajustare de șapte ani.