Pe 19 mai 2026, se împlinesc 35 de ani de la momentul crucial în istoria Bisericii Române Unite cu Roma: revenirea Catedralei din Blaj la proprietatea și slujirea Bisericii Greco-Catolice.
Acest eveniment a reprezentat o reparație morală și spirituală după decenii de persecuție și interzicere, fiind considerat un simbol al rezistenței și credinței vie a comunității greco-catolice din România.
Citește și: Cinstitele moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul vor fi aduse la Alba Iulia pe 20 octombrie
Reprezentanții Arhieparhiei Greco-Catolice de Alba Iulia și Făgăraș au marcat această aniversare printr-o ceremonie specială, în cadrul căreia s-a rememorat momentul din 19 mai 1991, când Catedrala „Sfânta Treime” a fost redată comunității.
Gestul memorabil al parohului ortodox în istoria Blajului
Un moment deosebit a fost cel în care părintele Ioan Fărcaș, parohul ortodox al Catedralei, a deschis porțile lăcașului și a invitat greco-catolicii în interiorul bisericii, un act de curaj și convingere religioasă.
- Părintele Fărcaș a declarat că acțiunea sa a fost făcută din convingere, nu din oportunism.
- El a mărturisit că a primit această credință de la înaintași, bunici și părinți.
- Gestul său a fost susținut și de Înalt Preasfințitul Alexandru Todea, Mitropolitul Bisericii Române Unite cu Roma, care peste nouă zile urma să fie creat Cardinal.
- Momentul a fost perceput ca o împlinire a proroceii lui Todea despre „ceasul Domnului”.
Semnificația istorică și spirituală a Catedralei din Blaj
Catedrala „Sfânta Treime” a fost ctitorită de Episcopul Inocențiu Micu Klein și sfințită de Episcopul Petru Pavel Aron, fiind primul edificiu baroc din mediul românesc și un simbol al spiritualității și culturii naționale.
După revenirea în proprietate, Catedrala a devenit un martor al istoriei și un centru de credință pentru comunitatea greco-catolică, fiind un simbol al rezistenței și identității românești.
Revenirea patrimoniului Bisericii Greco-Catolice după Revoluție
După căderea regimului comunist în 1989, restituirea patrimoniului confiscat a fost dificilă și controversată, fiind marcată de numeroase litigii și întârzieri în procesul de recuperare a bunurilor.
Recuperarea patrimoniului a fost lentă, incompletă și a generat tensiuni între Biserica Greco-Catolică și autorități, dar a reprezentat totodată o etapă esențială în reafirmarea identității și drepturilor acestei comunități religioase.
Aniversarea de 35 de ani marchează astfel nu doar un eveniment istoric, ci și un simbol al luptei pentru dreptate și credință vie în societatea românească.