Cernobîl: 40 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară civilă. Imagini document din 26 aprilie 1986
În urmă cu patruzeci de ani, la data de 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, marcând cel mai grav accident nuclear din istoria civilă. Accidentul a fost cauzat de o serie de erori umane și deficiențe tehnice, care au dus la o explozie violentă în centrala din Ucraina sovietică.
Citește și: Luca Niculescu vorbește despre o indexare prudentă a pensiilor în programul de guvernare
La ora 01:23:58, reactorul a scăpat de sub control, provocând o explozie puternică ce a aruncat acoperișul de peste o mie de tone în aer. În urma evenimentului, învelişul de grafit a luat foc, iar 190 de tone de substanțe radioactive au fost eliberate în atmosferă, fiind purtate de curenții de aer pe distanțe imense. Puțini au fost cei care au realizat gravitatea situației în primele momente, din cauza secretomaniei impuse de regimul sovietic.
Impactul dezastrului nuclear de la Cernobîl asupra Europei și a României
După explozie, evacuările au început abia după 36 de ore, în special în localitatea Pripiat, aflată la doar 1,5 km de centrala nucleară. În mai puțin de două zile, norul radioactiv, de 200 de ori mai puternic decât bombele de la Hiroshima și Nagasaki, a acoperit întregul nord al Europei. Zona de excludere, cunoscută oficial drept „zona morții”, se întinde pe 2.600 km pătrați și a fost evacuată de autoritățile sovietice.
- 56 de oameni au murit imediat sau în lunile următoare accidentului
- Peste 300.000 de persoane au fost evacuate din zonele contaminate
- 6,6 milioane de oameni au fost expuși radiațiilor
- 6.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost raportate până în 2005, în special în rândul copiilor și adolescenților
- Un studiu din 2013 al Academiei de Științe din New York estimează că aproape 985.000 de oameni au murit din cauza cancerului legat de Cernobîl
Ce s-a întâmplat în România în urma accidentului nuclear
În prima zi a lunii mai 1986, când românii mergeau la iarbă verde de Ziua Muncii, norul radioactiv de la Cernobîl ajungea deasupra țării noastre. Timp de nouă zile, radiațiile s-au răspândit în spațiul aerian românesc, afectând mii de oameni, în special copii. Autoritățile comuniste de la București au aflat despre accident abia după cinci zile, fapt confirmat de stenograme ale ședinței din 1 mai 1986 a Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
Regimul a ales să informeze parțial populația despre gravitatea situației, ascunzând adevărul complet. În acea perioadă, autoritățile au fost conștiente de pericolul real, însă au preferat să păstreze secretul pentru a evita panică generalizată.
Un altfel de Cernobîl: incendiu cu risc radioactiv în 2020
În aprilie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, pădurile din apropierea centralei de la Cernobîl au fost cuprinse de un incendiu cu risc radioactiv. Acest incident a readus în discuție frica și necunoașterea legate de pericolul nuclear, precum și secretomania regimului sovietic din anii ’80. În acea perioadă, puțini știau cu adevărat cât de grav era situația și cât de periculos era să se apropie de zona contaminată.
De-a lungul anilor, discuțiile despre Cernobîl au fost tot mai frecvente, mai ales după ce serialul de la Netflix din 2019 a popularizat și mai mult evenimentul. În ciuda trecerii timpului, efectele radiațiilor se resimt și astăzi, iar istoria dezastrului rămâne un avertisment pentru generațiile viitoare.