O săptămână de lucru de 4 zile a trecut de la stadiul de idee experimentală la o practică tot mai adoptată de companii și guverne din întreaga lume, inclusiv din România. Modelul promite un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, reducând stresul și burnout-ul, fără a afecta productivitatea.

Există mai multe variante ale acestui model: unele companii reduc efectiv timpul de muncă la 32 de ore pe săptămână, păstrând salariul, în timp ce altele comprimă cele 40 de ore în patru zile, cu zile de muncă mai lungi. Diferența constă în modul în care se concentrează volumul de muncă și timpul liber.

Ce presupune săptămâna de lucru de 4 zile și cum se aplică

Săptămâna de lucru de 4 zile reprezintă un sistem flexibil în care angajații lucrează patru zile pe săptămână, în loc de cinci. În funcție de model, se pot întâlni trei variante principale:

• Modelul de 32 de ore, cu salariu neschimbat, în care timpul de muncă se reduce efectiv.
• Modelul comprimat, cu 40 de ore în patru zile, de exemplu câte 10 ore pe zi, păstrând zilele de odihnă.
• Modelul de 4,5 zile, în care angajații beneficiază de o jumătate de zi liberă sau o zi liberă la două săptămâni.

În România, legislația permite deja organizarea flexibilă a programului de muncă, inclusiv prin program inegal sau săptămână comprimată, cu respectarea regulilor privind timpul de lucru și odihnă. Modificările se pot face prin contract individual sau act adițional, fiind stabilite în contract colectiv sau regulament intern.

Ce spun studiile despre beneficiile săptămânii de 4 zile

Unul dintre cele mai citate studii este proiectul pilot realizat în Marea Britanie între iunie și decembrie 2022, în care au participat 61 de companii și aproape 2.900 de angajați. În cadrul testului, salariile au fost menținute la 100%, iar timpul de muncă a fost redus semnificativ.

• Rezultatele au fost foarte pozitive: 56 de companii au continuat să aplice modelul după încheierea testului, iar 18 au adoptat permanent această variantă.
• 39% dintre angajați au raportat un nivel mai mic de stres, iar 71% au spus că burnout-ul a scăzut.
• Veniturile companiilor participante au crescut în medie cu 1,4%, iar numărul angajaților care au plecat din companii a scăzut cu 57%.

Un alt studiu, publicat în 2025 în revista Nature Human Behaviour, a analizat date din 141 de organizații și a arătat că săptămâna de 4 zile, păstrând salariul, poate îmbunătăți bunăstarea angajaților, reducând oboseala și problemele de somn, precum și crescând satisfacția la locul de muncă.

Aceste cercetări confirmă că reducerea timpului de lucru poate avea efecte pozitive atât asupra angajaților, cât și asupra performanței companiilor.

Unde se aplică și ce perspective are în Europa

Discuțiile despre reducerea timpului de lucru s-au intensificat în statele UE, unde interesul pentru ore de muncă mai flexibile și săptămâna de 4 zile a crescut. În Belgia, legislația permite deja angajaților să-și comprime programul într-o săptămână de patru zile, fără reducerea salariului, deși implementarea efectivă variază.

În România, specialiștii EY arată că legislația actuală permite deja astfel de forme flexibile, iar tot mai multe companii și angajați manifestă interes pentru această opțiune, în contextul schimbărilor din piața muncii și al așteptărilor tot mai mari pentru un echilibru între viața profesională și cea personală.

În concluzie, săptămâna de lucru de 4 zile reprezintă o tendință globală cu beneficii dovedite pentru sănătatea și bunăstarea angajaților, precum și pentru performanța economică a companiilor, fiind tot mai adoptată și în România.